100 Drawings by Vincent van Gogh

Vincent Van Gogh, pictor olandez post-impresionist, a realizat aproximativ 2000 de opere de artă până la vârsta de 37 de ani, când a murit. Mulți spun că s-a sinucis, alții afirmă că a fost împușcat din greșeală în umăr de doi copii, în timp ce picta pe câmp. A avut probleme psihice, depresii și multe perioade de cădere, dar a reușit chiar și când era bolnav să picteze zilnic câte un tablou ori să realizeze câteva desene. Deși nu a fost foarte apreciat în timpul vieții, iar medicii și cunoscuții îl considerau nebun, astăzi este unul dintre cei mai importanți pictori din istorie. Multe dintre operele sale se numără printre cele mai cunoscute și mai scumpe din lume.

Organizația JCI Constanța a organizat pe 6 ianuarie, vernisajul expoziției “100 drawings of Vincent van Gogh”, la Muzeul de Artă. A fost primul eveniment din acest an al ONG-ului constănțean și s-a încheiat cu succes. Peste 100 de membri JCI și prieteni ai acestora, iubitori de artă, au participat la eveniment. Lucrările fac parte din colecția personală de heliogravuri realizate după desenele artistului Van Gogh, ce aparține fostului președinte național JCI Germania în anul 2003, actualmente senator JCI Thomas Emmerling.

Expoziția de grafică a fost deschisă de către președintele din acest an al ONG-ului, Cristi Stancu, iar evenimentul a fost prezentat de Thomas Emmerling, figură marcantă în JCI la nivel internațional. Cele 100 de desene ale marelui artist expuse la Muzeul de Artă din Constanța, sunt heliogravuri tipărite după operele lui Vicent van Gogh, cuprinse în colecția industriașului olandez Hydde Nieland din Dordrecht. Aceste lucrări au fost publicate la tipografia olandeză Versluys en Scherjon din Utrecht şi achiziționate pentru prima oară în timpul unei expoziții de la Haga, în 1892. Portofoliul a fost publicat cu ocazia inaugurării Muzeului din Dordrecht/Olanda, în 1905.

Portofoliul original tipărit la Versluys en Scherjon, primul din cele 10 publicate de-a lungul timpului, este prezentat în cadrul acestei expoziții. Este prima colecție de heliogravuri după desenele lui Vincent van Gogh. Expoziţia va fi prezentă în cadrul Muzeului de Artă Constanţa până pe data de 13 Ianuarie 2018.

Am realizat o selecție din cele 100 de heliogravuri realizate după desenele lui Vincent van Gogh, prezentate în cadrul expoziției. În multe dintre ele remarcăm pasiunea artistului pentru oamenii simpli. De altfel, el voia să fie un țăran-pictor, care să facă artă pentru „muncitori, țărani, pescari și prostituate“. Van Gogh nu a abordat o gamă largă de subiecte. El s-a limitat la autoportrete, reprezentări ale unor oameni obișnuiți într-un cadru natural, scene de interior, naturi moarte și peisaje.

Deși avea înclinații către artă, Van Gogh a dorit să devină pasor, la fel ca tatăl său și a lucrat ca misionar într-o regiune minieră din Belgia, dar a fost și predicator. A susținut multe familii sărace cu ajutorul lecturilor din Biblie. A interpretat însă în mod exagerat textul evanghelic și a trăit în sărăcie. La un moment dat, a locuit într-o colibă unde dormea pe podea și se hrănea cu apă și pâine. Absolut tot ce avea a donat săracilor, iar pe cei bolnavi i-a îngrijit cu atenție.

La începuturile carierei, van Gogh și-a ales modelele din rândul țăranilor pe care îi cunoștea. El a redat trăsăturile lor aspre, bine definite, obosite și de cele mai multe ori triste. Când nu a mai avut bani, Van Gogh a renunțat la modele și a început să picteze peisaje și compoziții florale cu o cromatică uluitoare și a realizat multe schițe.

Cea mai importantă persoană din viața lui Van Gogh, a fost fratele său, Theo. Acesta l-a susținut pe artist din punct de vedere financiar și emoțional. Legătura dintre ei a devenit foarte strânsă în 1880, anul în care Vincent și-a început cariera artistică.

Un lucru remarcabil și inedit îl reprezintă faptul că toate cele peste 650 de scrisori pe care i le-a trimis fratelui său, erau însoțite de schițele lucrărilor sale. El le desena în mici dimensiuni și le introducea în corespondență, iar Theo știa exact la ce lucrează Vincent. Interesat însă, este că schițele realizate direct pe scrisorile trimise fratelui său erau compuse în întregime în linii drepte, deși picturile le realiza cu linii curbe.

După ce Theo i-a vândut primul tablou, Vincent a intrat în depresie. Considera tablourile ca fiind copiii săi și nu suporta ideea de a le vinde.

Culoarea preferată a artistului era galbenul, iar florile care-i plăceau cel mai mult erau cele de floarea-soarelui, pe care le-a și pictat în multe tablouri.

La vârsta de 33 de ani, în timp ce se afla la Paris i s-au declanșat tulburările psihice. Deși a mers la multe clinici să se trateze, crizele sale au devenit tot mai dese și mai lungi.

La 35 de ani, în timp ce locuia într-un oraș din Franța împreună cu pictorul Paul Gaguin, un bun prieten de-al său, în ajunul Crăciunului, Vincent a luat un brici și a vrut să îl rănească pe Gaguin. Acesta a fugit la un hotel, iar când s-a întors acasă a aflat că Van Gogh își tăiase lobul urechii cu briciul și i l-a oferit unei dame de companie. Unii specialiști au motivat decizia artistului de a-și tăia urechea, de suferința acestuia de sindromul lui Ménière, care provoacă zgomote neplăcute în interiorul urechii. Ulterior, Vincent și-a făcut un autoportret cu urechea bandajată, în timp ce se afla în convalescență.

În perioadele de suferință el a realizat multe picturi și schițe care exprimau chinurile sale. Afecțiunile psihihice de care a suferit și-au pus amprenta asupra comportamentului și picturii lui Vincent. Aș spune că folosea arta în scop terapeutic, iar desenul îl ajuta să iasă din depresie.

Van Gogh a murit din cauza unei răni provocate în piept prin împuşcare, în 1890. Moartea lui pare să fi fost o sinucidere. Sicriul său și întreaga cameră în care au avut loc funeraliile au fost împodobite cu floarea-soarelui, planta pe care o iubea.

În doar 37 de ani de existență, Van Gogh ne-a lăsat o moștenire artistică enormă, iar pânzele sale, care sunt expuse în marile muzee ale lumii, sunt foarte apreciate în rândul colecţionarilor.