Toată liniștea din Univers meditează la malul mării, printre ruinele Cetății Tomis. Doar valurile care se sparg de țărm și strigătele pescărușilor o mai tulbură.
Da, este sezonul în care constănțenii se bucură de liniștea dinaintea furtunii, a tumultului apărut odată cu venirea turiștilor. Plajele sunt goale și mai mult sau mai puțin însorite, falezele la fel, numai bune pentru plimbări și adunarea gândurilor .
Nu spun că nu ne plac turiștii, cu veselia, culoarea și freamătul lor, dar și senzația pe care o simți când se încheie sezonul estival este minunată. E ca atunci când se golește casa instantaneu după o săptămână în care ai avut mulți musafiri gălăgioși. Și asculți liniștea, te bucuri de ea și ai impresia că niciodată nu a fost mai bine.
Mai sparg vraja autoritățile locale din când în când, cu diferite festivaluri, care mai de care mai “toxice” pentru zona veche a orașului, dar are grijă briza mării să șteargă în scurt timp mirosul greu de fum lăsat de grătarele încinse ale agenților economici.
Nu ascund faptul că mi-ar fi plăcut ca edilul Constanței să fie mai preocupat cu reabilitarea Parcului Carol I, o minune situată într-o zonă încărcată de istorie. Dar acest parc este de 7 ani doar pe hârtie și numai în fanteziile aleșilor.
Ne-am învățat ca aceste proiecte frumoase să fie lansate cu surle și trâmbițe, după care, nimeni să nu ne mai spună care este stadiul lucrărilor, dacă sunt respectate termenele, sau, din contră, sunt depășite și pierdem banii europeni.
Măcar este liniște, cum spuneam. Avem și soare, gazon, flori și pescăruși veseli care împrăștie norii cu aripile lor. Este o atmosferă perfectă pentru încărcarea bateriilor. De multe ori mă întreb de ce nu vin turiștii și primăvara la mare. Dar, poate că este mai bine așa. N-ar tulbura puțina liniște de care avem parte pentru a ne reculege după o iarnă al cărei viscol ne-a înghețat până și mințile și înaintea unei veri încinse și gălăgioase.
Leave a Reply