Să ajungi să cerșești mâncare pentru copil când ești internat în spital este umilitor. Să încerci să afli ce boală are micuțul tău de doi ani care se simte rău și nimeni să nu-ți spună, este bătaie de joc. Spitalul de Boli Infecțioase Constanța poate câștiga cu brio un loc în topul unităților sanitare din lumea a treia.
M-a sunat astăzi o prietenă care este internată de vineri cu fiul său, la Spitalul de Boli Infecțioase. Primește mâncare în funcție de bunăvoința asistentelor, pentru că nu i-a trecut nimeni pe lista pacienților. Când copiii din salon au primit ieri paste, a început cel mic să plângă că vrea și el. Le-a rugat pe femeile care împărțeau mâncarea să îi aducă și băiatului o farfurie, dar i-au răspuns sec, că nu e pe listă. Culmea e că nici astăzi nu sunt înregistrați, astfel că primesc hrană după cum au chef asistentele.
De altfel, copilul ei, care este alergic, oricum ar muri de foame la Infecțioase dacă părinții nu i-ar aduce mâncare de acasă. Meniul, invariabil, este cam același în fiecare zi. Dimineața, bolnavii primesc o felie mică de brânză, una de pâine, un cub de margarină și unul de marmeladă. În afară de pâine, alergicii nu pot mânca nimic. Acum, de exemplu, pacienții au primit 3 biscuiți. Cel mic nu are voie să-i mănânce pentru că au sare. Nu există un meniu alternativ pentru bolnavii cărora li se impun restricții sau suferă de alergii. Aceasta este masa de seară pentru mamă și copil. Când voi ține cură de slăbire, mi-ar plăcea să mă interneze la Infecțioase.
I-am reclamat într-o zi primarului neregulile de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța și l-am întrebat de ce nu face investiții. Și medicii se plâng că nu au instrumente și aparatură, nu doar pacienții. Mi-a spus că managerul nu îi cere nimic.
De la prietena internată am aflat că mâine va veni la unitatea sanitară, o echipă de la Corpul de control al Ministerului Sănătății. Evident, verificarea a fost anunțată din timp și acum se fac reparațiile și curățenia de rigoare. Ba chiar au fost instruiți pacienții ce au de făcut când vor intra inspectorii în camere. Ca la școală, să iasă bine inspecția și să nu se schimbe nimic ulterior. Cei de la minister se fac că nu văd problemele, cei de la spital își bat joc în continuare de pacienți.
Tot de la ea am aflat că spitalul va întra de mâine în carantină, iar vizitatorii nu vor mai avea acces. Și asta, nu pentru că ar fi vreo problemă deosebită. Inspectorii de la minister nu trebuie să vadă că li se aduce mâncare pacienților. Desigur, băiatul ei, care nu poate mânca ce îi oferă spitalul, va fi nevoit să moară de foame. Ieri, dușul din baie era stricat, dar a fost reparat astăzi, de frica inspecției. Aseară s-a făcut și dezinsecție și azi-dimineață camerele erau pline de gândaci morți.
Culmea este că prietena mea a mai fost internată cu cel mic și în urmă cu două săptămâni. Mulți ajung acolo cu cei mici pentru o boală și se întorc pentru alta, pe care o contractează din spital. Unii spun că ar fi murit copii de rujeolă și de aceea ar veni inspectorii. Alții afirmă că unitatea trebuie acreditată. Am întrebat-o pe șefa DSP și nu știa nimic de această verificare. Cert este că în condițiile în care controlul e anunțat și nimeni nu vorbește cu bolnavii pentru a le afla nemulțumirile, degeaba mai fac inspectorii drumul până la Constanța.
O discuție cu pacienții ar scoate la iveală adevăratele probleme. Așa ar afla inspectorii că asistentele de la Infecțioase nu au niciun pic de respect față de copii și țipă prin camere când aceștia dorm, iar când părinții le atrag atenția, le spun acestora că și ele sunt nevoite să asculte țipetele celor mici, așa că trebuie să se suporte reciproc. Ar afla și că este saună în camere sau că toți micuții primesc preventiv tratament cu antibiotice, chiar dacă nu li s-au recoltat analizele. Dacă ar vorbi și cu medicii, și-ar pune mâinile în cap și ar închide unitatea sanitară. Sunt multe, foarte multe probleme ascunse sub preș.
Sunt convinsă că în multe spitale este la fel de gravă situația. Problema este că pacienții nu se revoltă, că inspecțiile sunt anunțate din timp, că reprezentanții Primăriei sau ai Consiliului Județean nu fac verificări pe bune, chiar dacă sunt membri în Consiliul de Administrație. În aceste condiții, pun pariu cu voi că nu se va schimba nimic nici de acum în 10 ani. Dacă nici când copiii nu sunt bine tratați nu ne revoltăm, nu mai avem nicio speranță.
Leave a Reply