Faptul că turiștii români preferă să își petreacă vacanțele în străinătate, unde au parte de servicii de calitate, nu mai este o noutate. Nici măcar pentru turiștii străini România nu mai prezintă interes, iar touroperatorii germani TUI și Dertour au scos țara noastră din cataloage, din cauza infrastructurii proaste și a hotelurilor puține și foarte scumpe. În aceste condiții, în care turismul din România este în picaj, politicienii încă nu înțeleg că actorii care implementează sistemul privind managementul integrat al destinațiilor turistice din România, trebuie să aibă o reprezentare egală și orice procent în plus dezechilibrează raportul de forțe.
Vicepreședintele Asociației Patronale Mamaia, Anca Nedea Pavel se luptă de doi ani, încă de când era secretar de stat în cadrul Autorității Naționale pentru Turism să îi învețe atât pe politicieni, cât și pe oamenii din industria ospitalității, că este în beneficiul tuturor să avem un management al destinațiilor turistice. Ea a scris proiectul în 2016, împreună cu ONG-uri, specialiști, mediul academic, oameni din industria ospitalității, toate asociațiile, federațiile și organizațiile patronale. Abia după un an și jumătate de muncă, la nivel național, în industria turistică și nu numai, s-a înțeles necesitatea implementării acestui concept. Lumea a început să conștientizeze că managementul unei destinații turistice trebuie făcut în parteneriat public-privat cu toți factorii implicați. În plus, sunt conștienți că nu este suficientă promovarea, dacă nu este gândită managerial, dacă nu avem o strategie și un produs turistic dezvoltat.
”La nivelul brandului de țară am cheltuit foarte mulți bani, iar efectele de creștere a circulației turistice sunt cu zero virgulă. Acest lucru s-a întâmplat pentru că promovarea nu are sustenabilitate în produse turistice și destinații turistice integrate. Trebuie să oferim tot ceea ce caută un potențial consumator de turism, de la infrastructură până la accesibilitatea destinațiilor, mobilier urban de un anumit tip care să se potrivească conceptului destinației, o zonă veche în care turiștilor să le fie prezentată partea culturală a orașului, un calendar de evenimente pentru tot timpul anului, organizarea de manifestări care să atragă turiștii. În plus, când vorbim de partea de turism de business, trebuie să avem o sală polivalentă cu tot ce înseamnă serviciile adiacente, exact cum se întâmplă lucrurile în străinătate.”, mi-a declarat vicepreședintele Organizației Patronale Mamaia, Anca Nedea Pavel.
Politicienii nu au conștientizat încă faptul că destinațiile turistice din România nu au vizibilitatea de care ar trebui să se bucure, iar acest lucru este atât în detrimentul investitorilor, cât și al turiștilor.
”Trebuie să înțeleagă toată lumea, inclusiv reprezentanții Guvernului că întotdeauna, cei interesați direct, indiferent cum se schimbă vremurile sunt agenții economici din destinația turistică. Ei au o relație direct proporțională: dacă va crește vizibilitatea destinației de turism, cresc și afacerile lor, crește numărul locurilor de muncă și gradul de satisfacție al turiștilor. Dacă nu se întâmplă acest lucru, lucrurile merg rău. Singura constantă sunt agenții economici care, în industria ospitalității din România, față de Bulgaria sau alte destinații au făcut investiții. Peste 90% din investiții sunt cu capital românesc, statul trebuie să înțeleagă că este o nișă foarte importantă, un sector economic important, iar principalele investiții sunt românești. În plus, agenții economici români sunt cei care susțin economia, dincolo de cifrele pe care noi le calculăm greșit, pentru că Organizația Mondială a Turismului, ca și celelalte foruri internaționale calculează impactul total al industriei ospitalității într-o destinație sau la nivel național. El se reverberează în numeroase inele adiacente, pentru că mișcă industria de manufactură, de prelucrare a mobilei, producătorii de produse alimentare și multe alte categorii.” afirmă Anca Nedea Pavel.
Timp de doi ani guvernanții s-au chinuit să definească în mod legal destinația turistică
”Mult timp a durat până au înțeles conceptul, toți actorii din serviciul public și din cel privat. Dacă agenții economici și-au dat seama care ar fi beneficiile, pentru partea publică este mai greu. Nu există un parteneriat public-privat, sau abia acum iese Legea parteneriatului public-privat. Este în facere de ani de zile și nu exista o bază generală legală care să aibă legătură cu industria turismului. Și atunci, trebuia legiferat separat. Anul trecut, a fost făcut un alt pas important, pentru că Ministerul Turismului a reușit să scoată HG-ul lucrat de mine, Hotărârea de Guvern care a definit destinația turistică, deoarece, legal, nici destinația turistică nu era definită și pentru prima dată a fost definit și legiferat acest concept de management integrat al destinațiilor turistice prin OMD, un parteneriat între autoritatea locală și agenții economici din destinația turistică. Acum, pentru a da greutate legală, pentru a legifera la maximum acest concept, pentru a putea avea și justificare demersul și să nu fie probleme, că și autoritățile locale invocă faptul că nu vor lege pentru că investițiile și fondurile cheltuite în acel demers și în toate proiectele făcute, să nu fie ulterior contestate de Curtea de Conturi sau de alte organisme.” a precizat fostul secretar de stat al Autorității Naționale pentru Turism, Anca Nedea Pavel.
Ea spune că a făcut voluntariat și a lucrat foarte mult, pentru că a vrut să avem o lege organică. Pentru asta, în cadrul Legii Turismului, care se discută de 100 de ani, a fost cuprinsă și partea de OMD-uri. Aici au intervenit probleme, atât din partea Ministerului cât și din cea a mediului privat. Nu s-au înțeles între ei și au început bătăliile pentru a stabili cine va avea mai multă forță, organizațiile, toți actorii, asociații în cadrul OMD-ului. Acest concept nu s-a înțeles foarte clar.
Pe 5 iunie 2018 a avut loc la București o ședință de 7 ore cu reprezentanții mai multor federații și asociații. Și aceasta, deoarece va avea loc pe 8 iunie, Consiliul Consultativ în Turism în cadrul Ministerului de resort, iar industria trebuie să se prezinte cu un punct de vedere comun. Agenții economici din turism cer Ministerului să respecte proiectul inițial, gândit în 2016 și conceput în cadrul Autorității Naționale pentru Turism. Acesta prevede că cei doi actori, autoritatea locală și mediul privat au reprezentare 50%-50%.
Anca Nedea Pavel afirmă că mediul politic intenționează să dezechilibreze acest parteneriat public-privat cu forțe egale și să ducă partea autorității publice locale la 51%, moment în care toată această construcție nu mai are nici o valoare și va situa mediul privat nu în poziția de partener, ci într-o poziție de spectator aplaudac, care să certifice obiectivele și acțiunile fixate, iar în final să își exercite dreptul de veto, cei care au majoritatea.
Mediul academic a scris deja acest concept, preluat de afară, care ajută la crearea unei construcții foarte riguroase. În centrul acestei construcții, în afară de autoritatea locală stă agentul economic. El este barometrul, astfel că trebuie să fie depășite orgoliile legate de asociații și să nu vicieze chiar agenții economici procesul. Ei trebuie să înțeleagă că, așa cum s-a întâmplat în toată Europa, investitorilor trebuie să li se dea dreptul să se miște într-un mod liber, să se coaguleze și să stea la discuții cu autoritatea locală, astfel încât ambele părți să aibă beneficii în folosul turiștilor, până la urmă.
Cel mai bun exemplu pe care mi l-a oferit vicepreședintele Organizației Patronale Mamaia este că fără o destinație turistică, poate fi făcut Burj Al Arab în mijlocul Constanței, că tot nu o să vină nimeni. Important este să conștientizeze acest lucru toți actorii implicați în integrarea sistemului privind managementul integrat al destinațiilor turistice din România.
