În centrul vechi al Constanței au fost ridicate în ultimii 125 de ani, trei primării. Primele două reprezintă monumente de arhitectură și au devenit între timp muzee.
Mihai Coiciu, fost primar, prefect și președinte al Consiliului Județean Constanța în anii 1878-1905, a construit în timpul mandatului său, Palatul comunal din Constanța. O bijuterie de clădire dată în folosință în urmă cu 124 de ani. Inițial a fost primărie, apoi poștă iar acum, constănțenii și turiștii care îi trec pragul, o pot admira îndeaproape și pot vedea expozițiile permanente și temporare expuse la Muzeul de Artă Populară.
Deși a fost și încă este blamat, pe bună dreptate, sistemul comunist a avut și părți bune, dacă pot spune așa. Clădirea monument istoric ridicată de Mihail Coiciu în 1893 era restaurată periodic de către comuniști. Astfel, ea a fost reabilitată în anii 1973, 1978 și 1989. De atunci însă, Dumnezeu cu mila. Primarii de după revoluție nu au mai fost preocupați să păstreze valorile arhitecturale ale orașului. Din fericire, unele clădiri au fost atât de bine construite, încât trecerea vremii nu se vede pe fațadele lor. Au mai apărut câteva riduri de expresie, dar nimic grav, pentru a le afecta structura. Mihai Coiciu a construit în timpul mandatului său și școlile primare “Principele Ferdinand” și “Principesa Maria” din Constanța.
Un alt primar, o altă primărie. Primul edil vizionar al Constanței, a fost Ion Bănescu. El a venit din Moldova și a schimbat fața orașului. Când gândești la scară mare, ai idei și proiecte și îți dorești cu orice preț să lași ceva în urmă în calitate de primar astfel încât să rămâi în istorie, reușești. Ion Bănescu ne-a demonstrat că este posibil. Lui i se datorează înființarea în 1878 a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, la acea vreme Primăria orașului Constanța.
El este fondatorul învățământului modern în județul Constanța, a sistematizat orașul în perspectivă, a colaborat cu specialiști cărora le-a cerut să elaboreze schițe de sistematizare și să ordoneze străzile pe baza unui plan rectangular și să creeze zone în oraș pe funcții economice: rezidențială, comercială, industrială și turistică.
Tot Bănescu, a inițiat primele amenajări turistice la Mamaia și a susținut promovarea ei ca stațiune, este pionier al iluminatului public al stăzilor din Constanța, a demarat lucrările de consolidare a țărmului mării și de realizare a falezei ca un bulevard de promenadă, acum Bulevardul Regina Elisabeta și a susținut lucrările de construcție a Cazinoului, inaugurat în 1910.
Sediul în care funcționează actuala Primărie a municipiului Constanța a fost construit în 1965. La acea vreme, acolo își desfășurau activitatea reprezentanţii Consiliului Popular Județean, un fel de Consiliul Județean al vremurilor noastre. În 1977 a fost evacuată Primăria din sediul pe care l-a avut în actualul Muzeu Național de Istorie și Arheologie și de atunci, edilii-șefi și-au avut birourile în clădirea modernă de pe B-dul Tomis din Constanța. Ultimul Ultimul prim-secretar de partid al Constanţei, a fost Mihai Marina. El a condus orașul în perioada 1985-1989, iar revoluția l-a surprins în primărie. Platoul din faţa Judeţenei de Partid, actualul sediu al Primăriei Constanţa, s-a umplut în decembrie 89 de oameni care au început să arunce cu pietre în geamuri şi să forţeze uşile de acces în clădire. La un moment dat, prim-secretarul Mihai Marina a ieşit în balcon şi a încercat să liniştească mulţimea și ulterior, mai mulţi revoluţionari au intrat cu forţa prin balcoane.
Mi-e greu să cred că orașul Constanța va avea un alt sediu pentru primărie, de vreme ce în ultimii 27 de ani nu numai că nu s-a construit nimic, dar nici măcar nu au fost reabilitate vechile clădiri. Cazinoul este în paragină, la fel ca multe alte clădiri aflate în patrimoniul național. Cultura și arta sau păstrarea monumentelor istorice nu reprezintă o prioritate pentru edilii post-revoluție.
