Azi am fost turistă în orașul meu și am urcat în sfârșit în Geamia “Carol I”

M-a invitat astăzi Diana Slav, inițiatoarea “Constanța free walking tour”, singurul lucru făcut gratis de cineva în Constanța, la o plimbare prin zona Peninsulară.

Nu a fost un tur clasic pe care ea îl organizează. Au venit și arhitecții Sebastian Ionescu și Adrian Grigorescu și ne-au vorbit împreună cu Diana despre mixul arhitectural din zona veche a orașului.

De fapt, această plimbare a fost realizată în memoria activistei și urbanistei Jane Jacobs, care, deși nu a avut studii de specialitate a militat pentru o abordare comunitară nouă privind construcția orașelor. “Jane’s Walk” a devenit o manifestare internațională și are loc în multe țări pe 6 mai.

Mi-ar fi plăcut să participe la acest tur și arhitectul șef al orașului. Ar fi aflat că Jane Jacobs, fără să aibă o pregătire de planificator urban a reușit să schimbe mentalități. Ea afirma că principalul creator de urbanitate este locuitorul orașului, care de obicei este anonim. Celebrarea activistei constă în plimbări organizate în diferite orașe din lume în ideea descoperirii și redescoperirii de locuri, oameni și comunități.

Diana Slav ne-a reamintit că toată Peninsula este împânzită de galerii rămase din perioada romană care făceau legătura între turnurile de apărare. Ne-a plimbat prin zona veche unde am descoperit clădiri londoneze, grecești sau turcești pe care nu le observasem până acum. Datorită mixului de culturi, avem parte și de un mix al clădirilor influențate de perioadele în care au fost construite și toate contribuie la șarmul pe care îl are centrul istoric din Constanța, spune Diana.

Arhitectul Sebastian Ionescu a inclus în itinerariul peninsular străduțele înguste și melanjul de tip balcanic pe care l-a prezentat ca pe un colaj de contraste . El ne-a expus și problemele urbanistice cu care se confruntă zona veche.

“Ideile vechi se pot dezvolta uneori în clădiri noi. Ideile noi au nevoie de clădiri vechi” scria Jane Jacobs.

Într-un final am ajuns la Geamia “Carol” în care nu am mai intrat niciodată. A fost mai simplu să cobor cele 140 de trepte decât să le urc, însă priveliștea a meritat tot efortul. De la 40 de metri înălțime vezi alfel Portul Tomis, Piața Ovidiu, Muzeul de Istorie și străduțele din jur.

Diana, Sebastian și Adrian ne-au spus multe povestiri despre casele și muzeele care sunt clădiri de patrimoniu, însă voi reveni cu o altă postare după ce se vor sedimenta informațiile și ideile.

Mi-a plăcut teribil itinerariul de sâmbătă după-amiază dar mi-a lăsat și un gust amar în același timp și sper că autoritățile nu se vor lăsa amăgite și influențate de politicile fiscale și de speculanții imobiliari și vor vedea și trata zona Peninsulară ca pe un adevărat tezaur istoric.

Share

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.